Calculatorul şi biroul

În ziua de azi, fiecare avem câte un calculator acasă, sau laptop, mulţi au tabletă, apoi mai e desigur şi telefonul mobil sau smartphone-ul, după care smartwatch-uri şi tot aşa, după evoluţia tehnologiei. În plus, avem şi la serviciu calculator, în tot mai multe domenii şi locuri de muncă.

Stresul ochilor

Ochii noştri se adaptează încet, încet cu vederea de aproape. A apărut un conflict inerent între display-uri şi fiziologia ochiului, din care rezultă efecte secundare. Mişcări repetitive, excesive, mişcări rapide excesive ale ochiului, schimbări în percepţia culorilor, înceţoşarea vederii, ameţeli la poziţia stând în picioare sunt câteva dintre efectele impuse utilizatorului de calculator. A fost definit chiar simptomul ROOM (Repetitive Ocular Orthopedic Motion Stress) adică stresul ortopedic de mişcare a ochiului, astfel încât s-a concluzionat că mai bine s-ar adapta designul calculatorului la poziţia persoanei care îl utilizează, decât omul la calculator, încât omului să i se permită mai multă libertate de mişcare.

Nu ne mai folosim vederea la distanţă prea des, mai ales că s-au rărit activităţile în aer liber, marea majoritate nu mai merge pe jos la servici, îşi duc copiii la şcoală cu maşina, merg la diverse activităţi, întâlniri sau programări tot cu maşina. Motivele nu contează aici, stilul de viaţă s-a schimbat mult.

Biroul

La birou, sau acasă unde lucraţi la calculator, trebuie să aveţi un scaun ergonomic, pe care să îl reglaţi pe înălţime astfel încât să aveţi tălpile aşezate comod pe podea, iar înălţimea biroului să permită aşezarea coatelor pe lângă corp fără să fie nevoie să le ridicaţi pentru a ajunge la tastatură. Astfel, încheieturile mâinilor nu vor sta tensionate atunci când tastaţi şi mâna cu mouse-ul nu va suprasolicita umărul.

Lumina naturală şi cea artificială

Lumina de la fereastră să vină din partea stângă locului unde vă aşezaţi şi lumina suplimentară să vină de la o lampă, dacă e nevoie, evident pentru tastatură şi documente, şi nu pentru iluminarea display-ului, care însuşi emite lumină. Încăperile luminate din plafon nu sunt potrivite lucrului la calculator, concluzie apărută în urma a zeci de ani de existenţă a acestui mediu de lcuru şi nici încăperile în care pereţii sunt albi şi reflectă lumina.

Culorile

Atât corpurile de iluminat cât şi culorile deschise, îndeosebi albul, suprasolicită ochii la frecvenţe imperceptibile prin văz, dar simţite cu siguranţă de creier. Dacă nu înţelegeţi la ce mă refer,  observaţi cum se vede imaginea pe un display de la o cameră foto-video atunci când o îndreptaţi către un corp de iluminat şi atunci când o îndreptaţi către un display (ex: monitor, tv). Aceeaşi imagine este percepută şi de organismul nostru, dar nu prin simţuri precum văzul. Acesta este unul dintre factorii cauzatori de stres, stresul la care ne referim în fiecare zi şi care există în mult mai multe surse decât ştim; în mediul de lucru, nu numai în relaţiile cu colegii sau şefii, dar mai ales în atmosfera creată de ergonomia incorectă de la locul de muncă.

Distanţa de citire pe hârtie este mult mai mică decât distanţa de citire pe un ecran, ceea ce implică o solicitare mai mare ochilor în ce priveşte focalizarea. În plus, privirea se proiectează într-un plan care se află sub suprafaţa scrisului atunci când vorbim de cititul pe un display, pe când la cititul pe hârtie, privirea se focalizează exact în planul în care este tipărit textul. De asemenea, pentru cititul unei cărţi, de exemplu, este nevoie de lumină de cinci până la zece ori mai puternică decât pentru cititul pe un ecran, care are deja lumina lui acolo unde se concentrează privirea. Contrastul nu poate fi acelaşi la toate monitoarele, trebuie reglat în funcţie de cum vede fiecare mai bine, iar luminozitatea setată astfel încât ecranul să nu fie mai luminos decât mediul, altfel ochii vor face efort suplimentar să se adapteze la luminozităţi diferite de fiecare dată când muţi privirea. Aţi observat cum ochiul se relaxează când priviţi pe fereastră, sau spre fereastră, în comparaţie cu privitul într-o cameră iluminată artificial?

Se poate constata că de când a luat amploare numărul de locuri de muncă la calculatoare plasate în birouri iluminate artificial, a crescut spectaculos numărul clinicilor oftalmologice. Vina este atribuită vederii de aproape la monitor, însă nimeni nu pare să ia în considerare lumina artificială atât de dăunătoare. Din cauză că birourile sunt plasate greşit faţă de fereastră, iar lumina deranjează utilizatorul, se folosesc jaluzele pentru a bloca lumina de afară atât de necesară odihnirii ochilor. Jaluzele sunt de mai multe feluri, iar cele potrivite pentru birou sunt cele care o filtrează, nu cele care o blochează. Există simboluri şi explicaţii pe aceste produse, astfel sunt jaluzele pentru noapte, pentru zi şi pentru camere unde bate soarele în fereastră.

Tensiunea acumulată la nivelul ochilor după aproximativ 8 ore de lucru nu se poate elibera în totalitate, decât dacă, pe parcursul acestui interval se foloseşte lumina de afară. Un birou care blochează lumina cu jaluzele pe parcursul zilei va avea întotdeauna utilizatori stresaţi, iar stresul indus va fi cu siguranţă cauzat şi de acest lucru şi se va multiplica dând rezultate negative precum tensiune în comunicare cu colegii, productivitate scăzută rezultată din efortul permanent de a masca tensiunea de la nivelul ochilor.

În încăperea de lucru la calculator, este mult mai relaxant să existe mobilier colorat, iar pe birou să fie puse în ordine obiectele necesare muncii şi obiecte care se folosesc rar să nu stea pe birou. Printre acestea este nevoie să fie măcar un obiect colorat sau vesel care să binedispună atunci când se ridică privirea de la lucru.

Aşadar, contează lumina şi culorile din încăpere, contează poziţia în care ne postăm zilnic la calculator, cât de des facem pauze şi cum ne mişcăm în pauze, la fel şi modul în care avem ordine pe birou sau la locul de muncă, mai ales în ceea ce priveşte obiectele pentru folosinţa proprie.

Personalizarea spaţiului de lucru este vitală

Dacă nu ai ţinut cont de setarea monitorului, de culorile şi lumina din jur, de ordinea de pe birou, şi mai ales nu eşti tu sau şeful mulţumit de ceea ce ai lucrat, e foarte posibil să începi să ai dureri de cap sau de spate. Sau ambele. Dacă te surprinzi pe scaun într-o poziţie care nu poate fi descrisă ca stând cu spatele drept, înseamnă că eşti prea obosit, nu îţi dai prea mult interesul sau trebuie să îţi iei o pauză să te întinzi. Există exerciţii fizice care se fac stând aşezat, chiar, şi ajută la restabilirea fluxului sanguin prin creier, eliberarea tensiunii din ceafă, restabilirea poziţiei spatelui şi antrenarea picioarelor, pentru ca atunci când te ridici să nu ţi se pară că se învârte camera cu tine, sau că „ai îmbătrânit” şi te „dor şalele”. Bineînţeles, exerciţiile acestea chiar au efect dacă îţi respecţi mesele.

Se ştie că dacă ai grijă de organismul tău, el te va recompensa, iar dacă îl ignori, aşa se va purta şi el cu tine. Deci, nu sări peste mese, la fel cum nici nu ai pretenţie de la maşină să te ducă 100 de km cu rezervorul aproape gol şi, pe deasupra, fără să fi făcut schimbul la ulei, sau cu alte probleme pe la diferite piese. Sau poţi să sari peste masa de prânz, poţi chiar să mănânci în faţa calculatorului un sandviş şi să bei un suc, poţi să te prefaci că îţi hrăneşti organismul, şi poate, în scurt timp te vei plânge că eşti permanent obosit sau că ai probleme cu stomacul ori că ai ceva iritaţii.

Timpul petrecut în faţa monitorului poate fi lung şi neîntrerupt de pauze şi tu să fii permanent „în priză” sau poate fi compus din mai mulţi timpi scurţi în care lucrezi mai relaxat şi atunci vei fi mult mai productiv şi în plus, fără probleme de sănătate.

Zgomotul

Stresul cauzat de mediul în care lucrezi poate veni şi de la zgomot. De cele mai multe ori, ni se cere să avem rezistenţă la stres. Asta o poţi dovedi încântat, însă nu ştii cât timp te va ţine. Nivelul zgomotului e direct responsabil de capacitatea de concentrare şi, implicit de efortul depus când lucrezi. Evident că mai bine poţi lucra când nu trebuie să asculţi o conversaţie fără să vrei, sau mai multe în acelaşi timp şi când nu se plimbă multă lume de colo până colo. Urmăreşti prea mult ecranul încercând să te concentrezi şi te trezeşti că repeţi un lucru mult prea des sau că nu pricepi ceva foarte simplu, din cauza acestor distrageri.

În general, la birouri se lucrează cu un radio pornit, însă nu este recomandat a fi pornit permanent, mai ales pe un post de radio comercial, unde specifice sunt interactivitatea cu ascultătorul şi captarea atenţiei sale la reclame şi la alte materiale audio. Şi mai sunt persoane în birou care poate că nu agreează radioul ales, nu mai există astăzi un radio general, ci fiecare are o audienţă target. În locul radioului se poate asculta muzică, dar şi aici depinde de gusturi. S-a demonstrat că unele genuri de muzică sau anumite arii ori secţiuni muzicale antrenează energic mental, binedispun sau relaxează. Fiecare echipă trebuie să îşi cunoască membrii pentru a decide ce muzică să fie ascultată în timpul serviciului.

Spaţiu şi aer

În birou trebuie să fie spaţiu destul pentru a nu da impresia de aglomeraţie şi chiar pe fereastră trebuie să se vadă departe pentru a ajuta utilizatorul să îşi odihnească privirea prin simpla admirare a unor obiecte îndepărtate.

La fel, aerul trebuie foarte des reîmprospătat având în vedere câte aparate sunt în funcţiune şi cum se angrenează praful în curenţii creaţi. Poate aţi fi curioşi să aflaţi cât de repede se multiplică micuţii microbi într-un mediu cu o temperatură peste 21 oC şi cu umiditate perceptibilă.

Dacă nu ai control asupra vitezei tale de lucru, nivelul stresului poate creşte fără limite. La fel, dacă faci o muncă repetitivă, nivelul de mulţumire e foarte scăzut şi e nevoie să te revigorezi prin idei noi, prin alternarea unor obiceiuri sau stabilirea unor reguli amuzante. În cazul în care ai ţinut cont de toate cele de mai sus, iar nivelul stresului este tot mult mai mare decât ai accepta, atunci ceva nu este compatibil, poate calculatorul cu utilizatorul, poate utilizatorul cu felul muncii. În încheiere, o curiozitate: poate nu ştiaţi, dar sigur aţi simţit: omenirea a trecut de la Homo sapiens la Homo quintadus.

Leave a Reply

Close Menu